Protetica

Protezele dentare sunt piese rigide realizate de regula in afara cavitatii bucale (in laboratorul de tehnica dentara sau uneori in cabinet) din diverse materiale (acrilat, compozit, metal, ceramica, zirconiu)

Protetica dentara contribuie  la restabilirea şi menţinerea funcţiilor orale, al aspectului şi al sănătăţii pacientului ca modalitate de restaurare a dinţilor naturali şi/sau a substituirii dinţilor lipsă.

Pierderea chiar si a unui singur dinte (edentatie), atrage dupa sine o serie de tulburari la nivelul dintilor, oaselor maxilare si consecutiv la nivelul musculaturii si articulatiilor temporo-mandibulare.

Dintii sufera mici miscari in cursul intregii vieti, incercand sa-si gaseasca stabilitatea prin contactul cu dintii vecini, dar si cu cei corespunzatori de pe arcada opusa.

In momentul in care un dinte lipseste, ceilalti incearca sa compenseze lipsa, aparand o serie de evenimente:

• inclinarea dintilor vecini spre edentatie (locul ramas liber prin extractia unuia sau a mai multor dinti)
• eruptia dintelui antagonist (cresterea/alungirea) spre spatiul edentat. Nemaiavand dinte corespondent (datorita pierderii acestuia) pentru a realiza masticatia, dintele de pe arcada opusa va “erupe” incercand sa-si gaseasca un antagonist.

Protezele dentare sunt piese rigide realizate de regula in afara cavitatii bucale (in laboratorul de tehnica dentara sau uneori in cabinet) din diverse materiale (acrilat, compozit, metal, ceramica, zirconiu) si care vor fi apoi ancorate in cavitatea bucala, refacand integritatea si functionalitatea arcadelor dentare si a intregului aparat dento-maxilar. Pe langa aspectul lor functional, protezele vor reface cat mai anatomic si cat mai natural trasaturile zambetului si aspectul placut. Acestea pot fi:

Fixe (coroane sau  punti):

• Coroanele (proteza unidentara) refac morfologia unui singur dinte distrus si se fixeaza prin cimentare.
• Puntile dentare (proteza pluridentara) sunt lucrari protetice care compenseaza lipsa unuia sau a mai multor dinti, fiind cimentate pe dintii limitrofi unei edentatii.

Lucrarile fixe se pot realiza din diferite materiale

• ceramica integrala
• ceramica pe suport de zirconiu
• ceramica pe suport metalic
• acrilat/compozit (lucrari provizorii)

Pacienţii purtători de faţete trebuie să aibe o igienă impecabilă şi să vină la controale periodice la medicul dentist, cel puţin o dată la 6 luni. Se are in vedere o igienizare completă alături de o verificare amănunţită a structurilor dentare acoperite de faţete (adaptarea faţetelor, evetualele modificări apărute etc). Aplicarea fatetelor dentare este o soluţie de tratament şi are unele indicaţii clare, de aceea decizia de aplicare a acestora este luată de pacient împreună cu medicul dentist pentru ca în final să se ajungă la cea mai bună variantă pentru o estetică pe masura asteptarilor pacientului.
Fatetele de ceramica no prep reprezintă nişte structuri ceramice foarte subţiri care se lipesc adeziv de suprafaţa externă a dinţilor, modificând atât forma, culoarea, cât şi uşoarele deplasări ale dinţilor. În general, dinţii vizaţi sunt cei flrontali. Diferenţa faţă de faţetele dentare obişnuite o face tocmai preparaţia (şlefuirea dinţilor), care în cazul faţetelor no-prep este redusă la minimum, sau chiar nu există. O altă indicaţie a acestor faţete ar fi închiderea spaţiilor dintre dinţii frontali, problemă rezolvată cu succes cu ajutorul lor. Mai mult decât atât, şi ghidajele mandibulei faţă de maxilar în mişcările de masticaţie se pot reface cu ajutorul lor.Un mare avantaj al acestor faţete şi al manoperei de aplicare este faptul că tot procesul este nedureros, tocmai datorită lipsei necesităţii de a şlefui dinţii. În general e nevoie de două până la trei şedinţe de tratament până la aplicarea acestora.
Mobilizabile (sunt indicate in cazul edentatiilor extinse, care nu mai permit realizarea unor punti dentare): ancorate prin  sisteme speciale de dintii restanti, dar care se indeparteaza voluntar de catre pacient pentru igienizare). Ex: proteze scheletate.

Avantaje:
Fără conţinut de metal – graţie tehnologiei de ultima generaţie, nu va exista nici un spaţiu care să se interpună între dantura şi lucrarea dentară. Este îndepărtată total posibilitatea apariţiei reacţiei alergice la metal.

Stabilitate coloristică – Există foarte multe cazuri în care gingia din jurul coroanelor cu metal şi ceramică îşi schimbă culoarea şi atunci pacienţii revin şi cer schimbarea coroanelor cu unele de tip ceramică integrală.

Biocompatibilitate totală – în acest fel se elimină riscul alergiilor sau dezvoltării infecţiilor sub lucrare. Graţie materialului de top folosit, lucrarea va fi integrată în cel mai scurt timp în gingie în mod natural
pentru că îmbracă foarte bine suprafaţa dentară.

Redefinirea zâmbetului şi a culorii danturii – de cele mai multe ori, dintii frontali şi laterali modifica linia danturii şi implicit a zâmbetului. Formată dintr-un singur bloc de ceramică lithium-disilicate, coroana
din ceramică integrală este una din cele mai apreciate
instrumente de estetică dentară. Pentru că necesită îndepărtarea unei cantităţi însemnate din dinte, poate că o variantă mai bună este faţetă ceramică integrală. De cele mai multe ori se practică acoperirea dinţilor
frontali cu coroane ceramice integrale, iar pentru dinţii laterali, coroanele din ceramică pe bază de zirconiu, acestea din urmă oferind o rezistenţă sporită.

Şlefuire minim invazivă a dinţilor – pentru o fixare bună şi o lucrare de durată, medicul dentist poate interveni asupra smalţului dinţilor ce urmează să îmbrace coroana dentară, în ideea în care anumite asperităţi
sau neregularităţi trebuie şlefuite. Se urmăreşte totuşi protejarea smaltului şi a dintelui. Pentru că înainte de aplicarea unei coroane dentare integrale, este posibil ca dintele să necesite lucrări de igienizare cum
ar fi curăţarea unei carii, o plombă sau îndepărtarea tartrului, fapt ce ar putea include din nou procesul de şlefuire minim invazivă.

Potrivite pentru cei cu spaţiu limitat între dinţi – pentru că sunt de o calitate superioară, coroanele din ceramică integrală sunt greu de deosebit de dinţii naturali, de aceea sunt foarte apreciate mai ales
pentru folosirea în zonele din faţă a danturii, unde există un spaţiu limitat între dinţi. Aşa cum am precizat şi în rândurile anterioare, faţetarea este o opţiune pentru cei care nu doresc o recontructie totală.
Dinţii posteriori situaţi în spaţiu îngust şi care nu sunt distruşi în totalitate pot beneficia de incrustaţii de ceramică, care vor reface complet conturul dintelui.

O investiţie pe termen lung – chiar dacă ar putea fi un efort financiar în momentul actual, studiile de durabilitate indică o rată de succes de 93% pentru 10 ani şi 77% pentru 20 de ani.

Mobile (protezele totale): sunt lucrari extinse  realizate in cazul edentatiilor totale care doar se sprijina pe structurile osoase ale cavitatii bucale

Protetica pe implanturi

• Coroane pe implant – Astfel un dinte lipsa nu mai necesita prepararea dintilor vecini edentatiei si realizarea unei punti dentare pentru protezare. Implantul va juca rolul unei radacini artificiale si va sustine viitoarea coroana dentara, fixata prin cimentare (sau insurubare).

• Punti pe implanturi  – Exista si posibilitatea realizarii unor lucrari ancorate pe implanturi si dinti naturali.

Punte dentara vs. implant dentar

Puntea dentara a constituit o varianta viabila de tratament pentru foarte multi ani, insa, asa cum am mai amintit, avea si anumite dezavantaje.

Slefuirea, practic sacrificarea dintilor naturali pentru a-i transforma in stalpi de punte reprezinta dezavantajul major. Nu de putine ori, pentru a realiza o punte estetica, slefuirea implica de pe toate suprafetele minimum 2, chiar 2,5mm, ceea ce duce la tratamente de canal.

Totodata, daca pacientul nu este atent cu igiena orala, sub corpul de punte se pot acumula resturi alimentare care prin descompunere sa genereze inflamatie gingivala si respectiv boala parodontala. Datorita  avantajelor oferite de implantele dentare, acestea au crescut ca si popularitate in ultima vreme, varianta de tratamet prin punte dentara cimentata pe dinti naturali scazand concomitent.

Pe de alta parte exista si situatii, chiar daca acestea nu sunt numeroase, unde implantul dentar nu este recomandat, puntea dentara fiind o alternativa excelenta. De exemplu, poate ca nu exista suficient os in zona unde terbuie realizat implantul dentar iar pacientul nu poate face aditie de os.

Un alt scenariu este cel al pacientilor cu probleme de sangerare si coagulare, la care chiar daca implantul nu reprezinta o contraindicatie, operatia in sine poate reprezenta un pericol

Costurile sunt un alt factor: initial costurile unei punti dentare pe dinti par mai mici decat ale tratamentului cu  implant dentar. Acest aspect ar trebui analizat pentru ca pe termen lung, costurile tratamentului cu implant sunt mai mici decat cele ale tratamentului cu punte pe dinti naturali.

Implanturile din titan si-au dovedit fiabilitatea pe termen lung, rezistand peste 50 de ani, cand au fost de calitate si ingrijite corespunzator. Daca este sa luam in calcul ca o punte dentara, datorita modificarilor fiziologice ce apar la nivelul gingiei si osului  necesita schimbarea cam la circa 8 ani, ar trebui sa realizam circa 6, 7 punti pentru a egala „viata” implantului. Implanturile dentare sunt usor de intretinut, nu au nerv si nu sunt predispuse la carie precum dintii naturali, rezultand din nou costuri mult mai mici  pe termen lung.

SFATUL ECHIPEI SANADENT

Chiar daca pierderea unui dinte nu va produce un deficit masticator imediat, inlocuirea acestuia trebuie sa fie o prioritate.