• 29Ian

    Semne alarmante

    Cauza bolii parodontale este infectia microbiana. In stare incipienta, afectiunea poarta numele de gingivita. In afara de sangerarea gingiei, iata care sunt semnele care ar trebui sa-ti dea de banuit:

    -halena (respiratie urat mirositoare);
    - gust neplacut in cavitatea bucala;
    - durere in timpul mestecatului;
    - gingii dureroase si vizibil inrosite;
    - aparitia tartrului.

    Zilnic, bacteriile se aduna in cavitatea bucala, iar daca nu sunt indepartatate printr-o igiena riguroasa, ataca gingiile. Medicii recomanda constientizarea pericolului de la aparitia primelor simptome si implicit efectuarea controlului stomatologic periodic, o data la sase luni. Gingivita este primul stadiu al unei afectiuni foarte grave a dintilor – parodontoza. Daca aceasta afectiune nu este tratata din timp, pierderea dintilor este inevitabila.

    Cum stopam aparitia gingivitei

    Se spune ca este mai bine sa previi decat sa tratezi. Si in acest context este valabil acelasi principiu. Inflamatiile gingivale in stadiu incipient se pot trata cu succes. Tratamentul este in general profilactic si trebuie inceput din timp. Este un tratament antiinflamator, antiseptic, antibacterian, realizat cu produse specifice, create special pentru inflamatii gingivale, care pot distruge o mare parte a bacteriilor, chiar daca nu le pot elimina complet.

    Periajul dentar efectuat corect este o etapa foarte importanta in prevenirea aparitiei gingivitei. Prin urmare, folosirea unor produse potrivite este imperios necesara, deoarece acestea actioneaza ca un scut in fata bacteriilor. Periutele de dinti, apa de gura, dusul bucal, ata dentara sau pasta de dinti sunt produsele care nu trebuie sa lipseasca din baia ta. Studiile din domeniul farmaceutic au contribuit la realizarea celor mai bune combinatii de substante active din pastele de dinti.   control_stoma

    - Parodontax este singura pasta de dinti care contine cele mai multe ingrediente active eficiente in preventia si tratamentul gingivitei si parodontitei. Acesta contine bicarbonat de sodiu si extracte din plante. Bicarbonatul de sodiu are capacitatea de a restabili PH-ul de la nivelul cavitatii bucale si contribuie astfel la prevenirea leziunilor cauzate de acizi. Extractele de plante medicinale (smirna, musetel, echinaceea, menta, rathania) au efect astringent, antibacterian, previn inflamatiile, fortifica gingiile si improspateaza respiratia. Pret: 18 lei (variabil)
    - Sensodyne este o pasta de dinti care contine clorura de strontiu, menita sa reduca hipersensibilitatea dentinara si trifosfat pentasodic care previne si indeparteaza petele dentare precum cele de cafea, nicotina, ceai etc. Citratul de zinc combate placa bacteriana si previne formarea tartrului, iar vitamina E favorizeaza vindecarea gingiilor inflamate. Pret: 12 lei (variabil)
    - Aquafresh se bazeaza pe o formula inovatoare cu particule din siliciu care sa ajute la indepartarea bacteriilor de pe suprafata dintilor. Aquafresh nu contine agenti chimici de albire care pot afecta smaltul dintilor. Pret: 8 lei (variabil)
    - Colgate ofera pe langa protectie impotriva placii bacteriene si implicit a cariilor, o formula care calmeaza terminatiile nervoase ale dintiilor. Pret: 9 lei (variabil)

    Tipsuri la cumpararea unei paste de dinti

    In momentul achizitionarii unei paste de dinti este indicat sa stii cateva detalii importante:

    - In primul rand, este bine sa ceri sfatul medicului stomatolog pentru a-ti recomanda varianta potrivita nevoilor tale;
    - Pasta de dinti pentru bebelusi este indicat sa nu contina fluor in cazul in care ii administrezi deja tablete cu acest mineral, pentru a preveni eventuale intoxicatii.
    - Alege o pasta de dinti fara ingrediente abrazive, daca suferi de afectiuni ale gingiilor (sangerari, dureri);
    - Daca nu suferi de afectiuni parodontale si vrei o curatare mai puternica, opteaza pentru o pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu;
    - Citeste cu atentie ambalajul acestui produs si verifica daca informatiile sunt scrise in limba romana pentru a citi corect recomandarile.

    Sursa: http://stiri.acasa.ro/articole/sanatate/Sangerarea-gingiei-un-pericol-pentru-dinti

    Permalink

  • 25Ian

    Este bine să începi îngrijirea dinţilor copilului cât mai curând după apariţia primului dinte de lapte, pentru a evita cariile dentare. Dinţii de lapte sunt la fel de importanţi ca cei permanenţi. Dacă unii dintre aceştia se pierd prea repede, cei care rămân pot creşte înghesuiţi, lăsând prea puţin spaţiu pentru ca dinţii permanenţi să crească drepţi în interiorul gingiei.

    Spălarea pe dinţi

    Încă de la apariţia primului dinte al copilului, masaţi-i gingiile. Aceasta va ajuta următorii dinţi să iasă mai uşor. Atunci când are mai mulţi dinţişori, puteţi să-i daţi o mică periuţă de dinţi adevărată şi puţină pastă de dinţi pentru copii, pentru a accepta cu bine acest obiect nou. Fiţi un exemplu pozitiv, deoarece văzându-vă că vă spălaţi pe dinţi, bebeluşul dumneavoastră va dori să vă imite. După ce a împlinit 3 ani, învăţaţi-l să se spele singur pe dinţişori de 2 ori pe zi (dimineaţa şi seara).

    Dentistul

    Primele vizite la stomatolog vor avea loc pe la 3 ani, la început, pentru o familiarizare cu dentistul (pentru că, mai târziu, să nu-i fie frică să meargă la dentist). După împlinirea vârstei de 4 ani, puteţi începe vizitele regulate la medicul stomatolog.      dentist

    Cariile dentare

    Primii dinţi ai copilului, numiţi “dinţi de lapte” se pot caria. Aceste carii sunt cu atât mai neplăcute cu cât se pot transmite viitorilor dinţi, care sunt definitivi. Dacă dintele de lapte nu este tratat la timp, va trebui să fie extras, şi, în acest caz, dintele definitiv ar putea să iasă strâmb.

    Periajul corect

    Dacă nu vă spălaţi pe dinţi în fiecare dimineaţă, minimum 3 minute, înseamnă că aţi irosit timpul degeaba. Nu folosiţi periajul orizontal, întrucât resturile alimentare sunt aglomerate în spaţiile interdentare, se favorizează retracţia paridonţiului dezgolindu-se rădăcina dinţilor şi nu se efectuează un masaj al gingiei.

    Cea mai indicată metodă de periaj periajul vertical, deoarece efectuează o bună curăţire a suprafeţelor dentare şi a spaţiilor interdentare şi activează circulaţia parodentară, evitând retracţia gingiei şi dezgolirea rădăcinii. Periuţa se foloseşte astfel: de sus în jos la dinţii superiori, de jos în sus la dinţii inferiori, mişcare efectuată din articulaţie. Se periază astfel fiecare grup de dinţi, atât dinspre obraji, cât şi dinspre limbă şi palat, pe fiecare grup cu 10 mişcări verticale. La perierea feţelor dinspre limbă, periuţa trebuie să fie verticală, iar mişcarea se efectuează de sus în jos pentru dinţii superiori, de jos în sus pentru dinţii inferiori. Se continuă apoi cu perierea feţelor de masticaţie a dinţilor laterali, cu mişcări orizontale, dinspre interiorul gurii spre înafară sau invers. După perierea tuturor dinţilor se face clătirea gurii cu apă. Se ia apa în gură, se închid buzele, apa fiind trecută cu putere printre dinţi, apoi se elimină din gură. Clătirea se face de 4-5 ori. Dacă efectuaţi această tehnică corect, periajul nu are cum să dureze mai mult de trei minute.

    Sursa:www.euro-piata.ro

    Permalink

  • 25Ian

    Periuţa de dinţi este un instrument (obiect) care serveşte la curăţirea şi păstrarea îngrijirea dinţilor. Periuţele de dinţi au diferite tării ale periilor, mărimi şi forme.

    180px-toothbrush_x3_20050716_002

    Istoric

    Desoperiri arheologice în morminte egiptene datate circa 3.000 î.d.Hr. dovedesc, că prima periuţă de dinţi a fost un mic băţ care se mesteca. A fost de fapt bucata subţire a unei crengi, care a fost defibrată la un capăt. La unele popoare primitive, asemenea beţişoare se folosesc şi azi (de ex. Miswak).

    În Imperiul chinez au fost inventate circa 1.500 d.Hr. primele periuţe de dinţi cu perii. Acestea aveau însă forma unei pensule. Periile proveneau de la gâtul porcilor domestici şi erau prinse de beţişoare de bambus sau de oscioare.

    Comercianţii au adus aceste perii în Europa. Însă aici au fost considerate periile ca prea tari. În Europa se folosea la cea dată peri de cal. Medicul francez Pierre Fauchard, care este considerat tatăl stomatologiei moderne, a criticat în manualul său din 1728 periuţele de dinţi ineficiente, prea moi confecţionate din păr de cal. La acea dată, dinţii se curăţau mai degrabă cu bureţi.

    Englezul William Addis a fondat în 1780 prima firmă care producea periuţe dedinţi în mod profesionist din oscioare şi peri de vacă. periuţa de dinţi era un articol de lux al celor bogaţi.

    Cu inventarea nailonului în 1938 a devenit posibilă fabricarea ieftină, în masă a periuţelor de dinţi. Prima generaţie de periuţe de dinţi era însă atât de tare, încaât putea să rănească gingiile, prin urmare nu erau de recomandat. De abia în 1950 a devenit disponibil nailonul mai moale, care se potrivea mai bine.

    Spălarea dinţilor a devenit destul de târziu un obicei larg raspândit. De exemplu, în Statele Unite, de abia după cel de al doilea război mondial. Asta deoarece soldaţii au fost obligaţi să se spele pe dinţi şi au adus acest obicei în familiile lor.

    Sursa: www.wikipedia.org

    Permalink

    Tags:

  • 25Ian

    Ce este cancerul oral?

    Cancerul oral apare la nivelul buzelor (în general al buzei inferioare), în interiorul gurii, pe partea posterioară a faringelui, la nivelul amigdalelor sau al glandelor salivare. Este mai frecvent la bărbaţi decât la femei şi mai probabil după vârsta de 40 de ani. Fumatul combinat cu un consum excesiv de alcool este un factor de risc deloc de neglijat.

    În lipsa detectării precoce, cancerul oral necesită intervenţii chirurgicale, radioterapie şi/sau chimioterapie. Poate fi fatal, cu o rată de supravieţuire generală la 5 ani de aproximativ 50%.* În parte, cauza acestui prognostic redus stă în nerecunoaşterea simptomelor timpurii, astfel că reuşita tratamentului va fi determinată de o detectare precoce.

    Care sunt simptomele cancerului oral?

    Semnele timpurii ale cancerului oral nu sunt tocmai uşor de depistat, de aceea sunt atât de importante vizitele la dentist şi la medicul de familie pentru controlul de rutină. Medicul dentist poate depista semnele timpurii ale cancerului oral. Pe lângă aceste controale, este bine să mergeţi la dentist dacă observaţi următoarele:
    O rană la nivelul buzelor, gingiilor sau în interiorul gurii, care sângerează cu uşurinţă şi nu se vindecă
    O excrescenţă sau îngroşare a mucoasei bucale, pe care o puteţi simţi cu limba
    Scăderea sensibilităţii sau senzaţie de amorţeală la nivelul cavităţii bucale
    Pete albe sau roşietice pe gingii, limbă sau mucoasa bucală
    Dificultate la mestecarea sau înghiţirea alimentelor
    Leziuni sau dureri inexplicabile în cavitatea bucală, sau senzaţia că aveţi ceva în gât, fără a identifica o cauză
    O nflamaţie a maxilarului, ce împiedică fixarea protezei
    O modificare a vocii                                 oral_cancer_large1

    Cum putem preveni cancerul oral?

    Dacă nu fumaţi şi nu mestecaţi tutun – nu vă apucaţi de acest obicei. Tutunul constituie cauza a 80-90% dintre cazurile de cancer oral.

    Fumatul – corelaţia directă dintre fumat, cancerul pulmonar şi bolile cardiace este un fapt confirmat1. Fumatul afectează şi starea de sănătate generală, ducând la scăderea imunităţii şi la încetinirea recuperării după ce aţi suferit o leziune sau o intervenţie chirurgicală. La adulţii tineri, fumatul are efecte ca oprirea creşterii şi alte dificultăţi de dezvoltare. Mulţi fumători constată o alterare a mirosului şi gustului şi o creştere a apariţiei respiraţiei cu miros neplăcut şi a pătării dinţilor.

    Cu fiecare ţigaretă aprinsă, sănătatea dvs. orală este expusă unui risc în plus. Fumatul ţigaretelor, pipei sau trabucurilor duce la o creştere semnificativă a riscului de cancer la nivelul laringelui, cavităţii bucale, gâtului şi esofagului. Deoarece mulţi oameni nu conştientizează sau ignoră de-a dreptul simptomele timpurii, cancerul oral se răspândeşte în organism înainte de a fi detectat.

    Mestecarea tutunului – Consumul cronic al tutunului de uz oral (de mestecat sau supt) creşte cu 50% riscul de cancer oral.

    Cel mai bine este să evitaţi fumatul ţigaretelor, trabucurilor şi pipei, mestecarea şi sugerea tutunului. Dacă renunţaţi la tutun, chiar şi după mulţi ani, riscul de cancer oral se reduce semnificativ. Şi consumul cronic şi/sau abuzul de alcool creşte riscul de cancer, iar combinaţia alcoolului cu tutunul este şi mai periculoasă.

    Cum se tratează cancerul oral?

    După diagnosticare, o echipă de medici specialişti (ce include un specialist în chirurgie orală şi un dentist) elaborează un plan de tratament individual. În cele mai multe cazuri se impune intervenţia chirurgicală, urmată de radioterapie şi chimioterapie. Este important să mergeţi la un medic dentist care cunoaşte modificările pe care le produc aceste terapii la nivelul cavităţii bucale.

    De fiecare dată când consumaţi alimente şi băuturi care conţin zaharuri sau amidon, bacteriile din placa bacteriană produc acizi care atacă dinţii timp de cel puţin 20 de minute. Pentru a împiedica deteriorarea completă a smalţului, încercaţi să limitaţi consumul de snackuri şi băuturi dulci, sau măcar renunţaţi la consumul acestora între mese. Când totuşi aveţi nevoie de o gustare, alegeţi alimente hrănitoare ca brânza, legumele crude, iaurtul simplu sau fructele.

    Ce efecte secundare are radioterapia asupra cavităţii bucale?

    În urma radioterapiei în zona capului şi gâtului, multe persoane resimt iritaţii ale mucoasei bucale, Gura uscată, dificultăţi la înghiţire şi alterarea gustului. Radioterapia creşte şi riscul de apariţie a cariilor, de aceea în timpul tratamentului trebuie să menţineţi o bună igienă a dinţilor, gingiilor, gurii şi gâtului.

    Nu ezitaţi să discutaţi cu medicul oncolog şi cu dentistul despre orice probleme apar la nivelul cavităţii bucale în timpul şi după radioterapie. De asemenea, întrebaţi medicul dentist, înainte de începerea terapiei anticanceroase, despre măsurile de prevenire a posibilelor efecte secundare ale tratamentului la nivelul cavităţii bucale.

    Cum se menţine sănătatea orală în timpul terapiei anticanceroase?

    Nu neglijaţi periajul dinţilor cu o periuţă moale după mese şi folosirea zilnică a aţei dentare. Evitaţi condimentele şi alimentele dure ca legumele crude, biscuiţii uscaţi şi nucile. Evitaţi consumul de tutun şi alcool. Mestecaţi gumă sau luaţi dropsuri fără zahăr pentru a stimula fluxul salivar.

    Înainte de începerea terapiei, programaţi o vizită la medicul dentist pentru un control dentar complet. Rugaţi medicul dentist să comunice cu medicul oncolog înainte de iniţierea radioterapiei.

    * Ghidul complet al igienei dentare, Jeffrey F. Taintor, medic specialist în chirurgie dentară, doctor în ştiinţe, şi Mary Jane Taintor, 1997.
    ** Institutul Naţional de Oncologie, „Ce trebuie să ştim despre cancerul oral”. Ultima ediţie, 28 sept. 1998.
    1Compendiu de educaţie continuă în medicina dentară, Vol. 19, #1 (supl.), trim. III, 2000.

    sursa:www.colgate.ro

    Permalink

    Tags:

   Next Entries »